Campionatul Mondial 2007: Ion Oncescu, 2 medalii de aur!

Campionatul Mondial 2007: Ion Oncescu, 2 medalii de aur!

Iata ca a venit din nou vremea noastra, dragi iubitori de skandenberg!
Scriu cu mandrie despre cea mai mare performanta din istoria acestui sport. Ion Oncescu a devenit cel mai bun din lume, cu acte, este dublu campion mondial.

Dupa titlul suprem, castigat de Mirela Pirjol in 2004, in Africa de Sud, ne putem lauda de acum si cu Ion Oncescu, cel mai tare barbat din lume la acest sport. Asadar, pot spune, fara falsa modestie, ca Romania, prin acesti sportivi de exceptie, domina pe alocuri in skandenbergul mondial!

La Veliko Turnovo, in Bulgaria, s-a desfasurat, la inceputul lunii octombrie 2007, a XXIX-a editie a Campionatelor Mondiale de Skandenberg.

A fost un eveniment grandios, la care au luat parte aproape 800 de sportivi din 40 de tari de pe tot mapamondul, cu o organizare de exceptie si transmis in direct la TV in 14 natiuni.

În urma selectiei facute la Campionatul National din primavara si beneficiind totodata de distanta mica, Romania a aliniat la startul mondialelor un lot numeros, de 27 de sportivi si 3 arbitri.

Revad in minte diverse intamplari de la primul concurs de skandenberg organizat de noi, Cupa Power Zone – Redis, in anul 2000, pana la performanta imensa de acum.

Imi amintesc cu nostalgie de entuziasmul acelor vremuri, de oamenii implicati atunci: Cristian Dulgheru, Cristi Niculescu, Eugen Dunca, Alexandru Costache si cu mine, cu totii iubitori de „fiare”. Ne-am indragostit cu totii de acest sport si recunosc ca la acel moment Oncescu stia regulile mai bine decat noi, care eram organizatori.

Dupa acel prim concurs national castigat de el, a fost nevoie iata de 8 ani de competitii pentru ca Ion Oncescu sa ia titlul suprem mondial.

Inca de la primul concurs extern, Zloty Tur 2003, Oncescu a demonstrat certe calitati, fiind medaliat si atunci.

Anii trecuti i-au adus in palmares 3 titluri de vicecampion european la categoria 100 kg, dar si multa frustrare pentru ratarea primului loc.

Simteam cu totii ca Ion este cel mai bun din lume, dar un nesfarsit lant de ghinioane il impiedica sa faca pasul cel mare.

Ca sa castigi primul loc intr-o competitie de asemenea nivel, nu e suficient sa fii cel mai bun, trebuie sa fii fantastic, concentrat, valoros, norocos si in forma, nu neaparat in aceasta ordine.

Dupa ce ani de zile Oncescu a concurat la categoria 100 kg, desi greutatea sa corporala nu depasea 92-93 kg in competitie, anul acesta a tinut regim cu scopul declarat de a concura la categoria 90 kg.

Prima victorie s-a inregistrat la cantarul oficial, care i-a aratat 90,0 kg!

Concursul in sine a fost spectaculos. La bratul stang, Ion a disputat 10 meciuri in conditiile in care categoria sa a numarat 27 de sportivi, dintre care 5 aveau deja unu sau mai multe titluri mondiale la activ in anii anteriori! Dupa un meci castigat rapid, Ion pierdea surprinzator in runda a doua chiar la bulgarul campion mondial, Golemanov. Stiind ca romanul e foarte puternic la stanga si fiind convins ca e un accident, l-am intrebat pe Oncescu ce s-a intamplat si mi-a spus sa am incredere in el. Ce a urmat a fost incredibil: Ion a inceput sa le dea secunda la toti, inclusiv bulgarului la meciul urmator dintre ei, si a ajuns in finala, alaturi de rusul Dzambolat Tsoriev, neinvins pana in acel moment. Avand deja asigurata cea mai buna performanta din cariera, ne-a fost teama de un blocaj psihic pentru el, dar din fericire ne-am inselat. Oncescu, concentrat la maximum, in finala l-a „zdrobit” de doua ori pe rus, chiar si in strap, si si-a adjudecat primul sau titlu mondial, iar noi am ascultat mandri Imnul Romaniei si veseli am sunat pe toata lumea sa dam vestea cea mare.

Urmatoarea zi, la bratul drept, il stiam pe Ion ceva mai slab din cauza unor accidentari mai vechi. Intr-o categorie si mai numeroasa, cu 29 de armwrestleri, romanul a avut nevoie de 8 meciuri pentru a triumfa, insa ostilitatile s-au desfasurat diferit de aceasta data. Hotarat, Oncescu nu a pierdut nici o runda, pana cand a dat piept in ultimul tur preliminar chiar cu rusul Tsoriev. Acesta, mult mai puternic la dreapta decat la stanga, s-a impus in fata romanului, dar in urma unei greseli de arbitraj, si s-a calificat in finala neinvins. Ion a trebuit sa mai invinga un adversar si a ajuns din nou in finala avand o infrangere, deci din postura in care trebuia sa-si invinga de doua ori oponentul pentru a lua titlul.

Finala a fost un adevarat exemplu de vointa si daruire. Primul meci dintre cei doi a durat o jumatate de secunda, cu Tsoriev nemultumit de infrangerea rapida si fiind gata sa rastoarne masa de concurs de nervi. A urmat meciul decisiv, unde dupa start rusul, cocos, tipa la Ion „come on”, bucuros ca a intrat in procedeul sau favorit, hook. Au fost momente de suspans, dar Oncescu si-a demonstrat clasa si pe stilul adversarului sau si l-a invins si de aceasta data. Rusul, infrant cu armele lui, a innebunit , si-a aruncat tricoul si nu a mai venit nici la festivitatea de premiere, caz unicat in tot concursul, riscand din cate am inteles o suspendare pentru indisciplina. In tot acest timp, noi ne mandream cu cele doua medalii de aur si ascultam maguliti cum oficialii mondiali il declarau pe Ion cel mai valoros armwrestler din competitie!

Din lotul Romaniei, o comportare remarcabila a avut si Olimpiu Fat (Sisesti-Maramures). La categoria 110 kg seniori, acesta a ocupat locul 6 la bratul drept si locul 5 la cel stang, fiind singurul care a mai adus puncte echipei Romaniei alaturi de Ion, de altfel tara noastra a ocupat locul 12 in clasamentul pe natiuni. Va declar cu sinceritate ca Olimpiu a fost foarte aproape de podium si doar tragerea la sorti si meciul direct pierdut la campionul mondial Kociev l-au scos din medalii.

Urmatorul remarcat si singurul roman care s-a mai clasat in top 10 a fost Lucian Bozu (Radauti), invins doar de sportivi clasati pe podium.

I-am mai remarcat pentru ambitia si potentialul lor si pe Andrei Chipreanov, Bogdan Ghita si pe Ioan Puscasu, care din pacate n-a confirmat aici bronzul obtinut la europene.

Alaturi de cei de mai sus, au mai facut parte din lot urmatorii sportivi carora le multumesc pentru comportarea avuta: Ruslan Balaius, Alpar Borbath, Florin Rizea, Antal Biro, Filip Tirsu, Daniel Chivu, George Diaconescu, Andrei Chipreanov, Radu Anghel, Lehel Bardoczi, George Tache, Vasile Manole, Daniel Andronache, Mircea Bica, Adrian Paslariu, Dinu Dobrean, Andras Egyed, Alin Cuemjiev, Danut Borbil, Radu Georgescu, Daniela Ghita, Mircea Carloganu.

Sunt convins ca multi dintre ei, in urma experientei extraordinare capatate, vor deveni adevarati ambasadori ai skandenbergului la nivel local. Deja participarea unora dintre ei la competitie a fost sprijinita de autoritatile locale si sponsori diversi, carora si noi ca for national le multumim pentru ca au ales sa fie alaturi de acesti valorosi sportivi.

Delegatia Romaniei, puternica si numeroasa, a fost completata de arbitrii internationali Mihai Serban, Victor Barbu si Dragos Corcoveanu.

Marele succes al lui Ion Oncescu a creat un boom in mass-media. Multumim pe aceasta cale televiziunilor Sport.ro, Romantica, OTV, Realitatea TV, Antena 3, Bloombiz, precum si presei scrise si internetului care au reflectat performanta noastra cu obiectivitate si interes.

Urmatorul obiectiv pentru Ion Oncescu este, asa cum ne-a declarat, sa-l invinga pe campionul mondial la profesionisti, americanul John Brzenk, o adevarata legenda.

In incheiere tin sa mentionez cel mai important lucru, faptul ca singurul care a sprijinit Asociatia Romana de Skandenberg, „Brat de Fier” si acest sport, de acum 8 ani si pana in prezent, a fost Cristian Dulgheru prin sponsorul Redis Nutritie. Fara acest om deosebit nu se putea Intampla mare lucru si, in aceste clipe de bilant, tin sa subliniez acest adevar.

Video gasiti aici.

Dragos Corcoveanu,

Secretar general,

Asociatia Romana de Skandenberg, „Brat de Fier”

 

ARTICOLE SIMILARE

NU SUNT COMENTARII

Lasa-ne un mesaj